Operația de dezlipire de retină

Retina este tunica cea mai profundă a globului ocular; ea este reprezentată de stratul gros al globului ocular, localizat în porțiunea internă a coroidei, între corpul vitros și coroidă. În componența retinei pot fi deosebite nouă straturi de celule neuronale și un strat de celule pigmentare. Straturile de celule neuronale sunt reprezentate, de la interior spre exterior, de următoarele structuri: membrana limitantă internă, stratul fibrelor nervoase, stratul celulelor ganglionare, stratul plexiform intern, stratul nuclear intern, stratul plexiform extern, stratul nuclear extern, membrana limitantă externă, stratul celulelor cu conuri și bastonașe (la nivelul cărora sunt localizați fotoreceptorii) și stratul pigmentar (asigură buna funcționare și întreținerea retinei).

Epiteliul pigmentar al retinei înconjoară cele nouă straturi de celule neuronale și îndeplinește următoarele funcții în organism:

• completează rolul coroidei, asigurând absorbția luminii care trece prin stratul de celule neuronale
• formează bariera sânge-retină prin intermediul numeroaselor joncțiuni aflate în componența sa, separând coroida intens vascularizată de celulele fotoreceptoare
• reglează transportul ionic desfășurat la nivel ocular
• asigură regenerarea retinei prin intermediul sistemelor enzimatice prezente la acest nivel
• protejează retina și asigură îndepărtarea radicalilor liberi de la acest nivel.

Astfel, putem afirma faptul că retina asigură transformarea luminii în semnale nervoase, care ulterior vor fi transmise creierului.

Epiteliul pigmentar și stratul celulelor cu conuri și bastonașe la nivelul cărora sunt localizați fotoreceptorii, nu sunt unite între ele. În caz de apariție a unor traumatisme craniene sau în contextul anumitor afecțiuni, între cele două straturi se poate forma un spațiu, fenomen care poartă denumirea de dezlipire de retină. În acest context, suportul metabolic al celulelor cu conuri și bastonașe asigurat de către stratul pigmentar și de coroidă este întrerupt, fiind urmat de moartea acestor celule.

În literatura de specialitate sunt descrise trei forme de dezlipire de retină:

• dezlipirea de retină tracțională, caracterizată prin desprinderea retinei de coroidă
• dezlipirea de retină regmatogenă, caracterizată prin ruptura retinei, cu acumularea ulterioară a vitrosului lichefiat între epiteliul pigmentar și retină
• dezlipirea de retină exudativă, caracterizată prin acumularea de sânge sau fluid în spatele retinei.

Principalele afecțiuni sau condiții patologice care pot duce la dezlipirea de retină sunt reprezentate de următoarele aspecte: traumatismul ocular, miopia, degenerescența maculară (care apare frecvent la vârste înaintate), istoricul familial de dezlipire de retină, anumite afecțiuni sistemici (precum sindromul Marfan), tumorile intraoculare, diabetul zaharat (prin intermediul retinopatiei diabetice) și formarea unor structuri fibrovasculare sau conjunctive la nivel ocular, în urma unor inflamații sau intervenții chirurgicale desfășurate la acest nivel.

Dezlipirea de retină este caracterizată din punct de vedere clinic prin senzația de presiune sau de greutate oculară, reducerea progresivă a vederii laterale, vedere neclară, încețoșată (scăderea acuității vizuale), deformarea obiectelor, perceperea de către bolnav a unor flash-uri luminoase, apariția în câmpul vizual a unor puncte negre, obiecte plutitoare, musculițe, etc.

Diagnosticarea dezlipirii de retină se realizează prin intermediul consultului oftalmologic, în urma dilatării pupilei și efectuării examenului fundului de ochi cu ajutorul oftalmoscopului sau a biomicroscopului. Pentru completarea diagnosticului este necesară efectuarea ecografiei de pol ocular posterior.

Singura opțiune terapeutică a dezlipirii de retină este tratamentul chirurgical. Prin distrugerea celulelor cu conuri și bastonașe, dezlipirea de retină poate fi urmată de pierderea permanentă a vederii. Pentru a împiedica apariția acestui aspect se recomandă efectuarea precoce a tratamentului chirurgical, care constă în repoziționarea retinei și reatașarea acesteia cu ajutorul procedurilor chirurgicale cu laser. [1], [3], [5]

Pregătirea preoperatorie în cazul operației de dezlipire a retinei

Înainte de efectuarea opeației de retină, medicul recomandă efectuarea anumitor investigații paraclinice, pentru evaluarea stării d esănătate și a statusului biologic al bolnavului, în vederea prevenirii anumitor complicații pe perioada desfășurării actului operator.

Investigațiile paraclinice recomandate sunt hemoleucograma completă și examenul biochimic al sângelui (pentru evaluarea statusului hematologic, a funcțiilor hepatică și renală), ecocadiografia și electrocardiograma (pentru evaluarea funcției cardiace), etc.

Înainte de efectuarea operației de dezlipire a retinei, se recomandă întreruperea administrării a medicamentelor anticoagulante (pentru a preveni apariția hemoragiilor intraoperatorii) și a anticoncepționalelor orale la femei. De asemena, se recomandă întreruperea consumului de alcool, pentru a evita interacțiunea substanțelor chimice conținute de acesta cu substanțele anestezice.

Este contraindicată efectuarea operației de dezlipire de retină în timpul menstruațiilor la femei (din cauza riscului hemoragic crescut) și în timpul sarcinii (din cauza efectelor adverse pe care substanțele anestezice le pot avea asupra fătului). [1], [2], [3], [4]

Modul de desfășurare a operației de dezlipire de retină

Operația de dezlipire de retină trebuie realizată precoce, pentru a preveni moartea celulelor cu conuri și bastonașe (celule prevăzute cu fotoreceptori) și constă în repoziționarea și reatașarea retinei la nivelul zonei anatomice de localizare.

În literatura de specialitate sunt descrise trei tipuri de operații de retină: retinopexia pneumatică, vitrectomia și flambajul scleral. Tipul de intervenție chirurgicală la care se recurge pentru corectarea dezlipirii de retină este recomandat de către medic, în funcție de mai mulți factori, printre care severitatea rupturii.

• Retinopexia pneumatică constă în injectarea bulelor de gaz sau de aer în interiorul ochiului, la nivelul cavității vitroase. Bulele de gaz sau de aer vor împinge retina la nivelul coroidei, împiedicând pătrunderea fluidului la nivelul rupturii retiniene. Ulterior, în urma repoziționării retinei la nivelul peretelului coroidian, se realizează criopexia (sutura cu ajutorul laserului a retinei la nivelul peretelui coroidian) pentru a împiedica apariția unei noi dezlipiri a retinei de coroidă.
• Vitrectomia presupune eliminarea lichidului vitros de la nivelul rupturii retiniene, cu repoziționarea și reatașarea retinei dezlipite de coroidă cu ajutorul tratamentului cu laser. Ulterior, în interiorul spațiului vitros se injectează lichid, ulei de silicon sau gaz, pentru a asigura aplatizarea și atașarea retinei în poziția anatomică corespunzătoare.
• Flambajul scleral constă în suturarea unui material de silicon peste zona afectată, la nivelul sclerei. Această procedură crește rezistența peretelui ocular și ameliorează forța de presiune exercitată asupra retinei.

Spre deosebire de retinopexia pneumatică, care se desfășoară sub anestezie locală, vitrectomia și flambajul scleral sunt realizate doar sub anestezie generală. Pe toată durata desfășurării intervenției chirugicale, bolnavul va fi conectat la o aparatură medicală specială, pentru monitorizarea funcțiilor vitale (frecvență cardiacă, frecvență respiratorie, tensiune arterială, diureză și saturația în oxigen a sângelui periferic). [1], [2], [3], [4]

Îngrijirea postoperatorie în cazul operației de dezlipire de retină

În urma efectuării flambajului scleral sau a vitrectomiei, se recomandă plasarea bolnavului într-un salon de anestezie-terapie intensivă, până la restabilirea stării de conștiență și a tuturor celorlalte funcții din organism.

În urma efectuării operației de dezlipire de retină, ochiul afectat va fi pansat. De regulă, externarea bolnavului în cauză se realizează în aceeași zi în care s-a efectuat procedura chirurgical, în lipsa apariției a vreunei complicații.

Timp de câteva zile de la efectuarea intervenției chirurgicale, se recomandă evitarea ridicării de greutății, evitarea efectuării efortului fizic intens și evitarea suprasolicitării ochiului operat. [1], [2], [3], [4]

Complicațiile operației de dezlipire a retinei

Asemenea oricărei alte intervenții chirurgicale, operația de retină poate fi însoțită de complicații, legate fie de substanțele anestezice administrate, fie de procedura chirurgicală în sine, fie de starea de funcționalitate anterioare a retinei.

Principalele complicații care pot apărea în timpul sau după efectuarea operației de retină sunt:

• reacție de hipersensibilitate față de substanța anestezică administrată (care poate fi urmată la scurt timp de stop cardiorespirator)
• dificultăți de respirație
• infectarea plăgii operatorii
• infecția ochiului operat
• cataractă
• creșterea presiunii intraoculare, cu apariția glaucomului
• hemoragie intraoperatorie sau postoperatorie
• pierderea permanentă a vederii (în cazul deteriorării retinei înainte de efectuarea intervenției chirurgicale)
• recidiva dezlipirii de retină, în urma intervenției chirugicale. [1], [3], [4]